Ison electronic
Într-un articol de acum câteva luni am spus ceea ce cred despre folosirea isonului electronic la slujbele Bisericii. În răspunsul meu la un comentariu de la acea postare am menționat că: „Și eu folosesc unele programe pe calculator pentru a avea ison, atunci când învăț o partitură nouă sau repet una pe care o știu deja, deoarece mă ajută să fixez mai bine notația…” (dar numai atunci) și mărturisesc că am căutat mult timp un program care să fie cât de cât satisfăcător.
Prin urmare, dacă ești interesat/ă de un astfel de program, lasă un comentariu mai jos, iar eu voi reveni, cât de repede posibil, cu un email (dacă lași o adresă valabilă), legat de cel mai bun program pentru ison electronic, pe care l-am găsit până acum, precum și de modul în care poate fi utilizat pentru a da rezultate optime.
Spor în toate cele bune!
PS: Îți recomand, călduros, să nu folosești isonul electronic la slujbele Bisericii, ci doar ca un instrument de perfecționare a tehnicii de interpretare a muzicii psaltice. Doamne ajută!
Violența împotriva copiilor (Campania „Ascultă-i sufletul!”)
Fără nici un comentariu:
Ce zici?
Spor în toate cele bune!
PS: Până la urmă, de unde e ruptă bătaia? Din Rai, sau…din Iad?
Bibliografie – Taina Sfântului Maslu
Foto: basilica.ro
Anul 2012 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Anul omagial al Tainei Sfântului Maslu și al îngrijirii bolnavilor.
Pentru că pe parcursul acestui an, cei ce studiază teologia, indiferent de nivel (seminar, facultate, masterat sau doctorat) vor avea de a face, într-o mai mică sau mai mare măsură, cu acest subiect, redau mai jos câteva repere bibliografice cu privire la Taina Sfântului Maslu, ce ar putea fi de folos pentru referate, lucrări de seminar, comunicări etc.
Voi folosi și eu multe dintre ele, prin urmare, pe măsură ce voi intra în posesia lor, le voi posta în format pdf și voi încerca să îmbogățesc cât mai mult lista bibliografică.
Pentru a descărca faceți click pe titlul studiului.
Bibliografie:
Studii
1. Bănescu N., Maslul de obște. Întrelăsări și abateri, „Mitropolia Banatului”, nr. 4-6, 1980, p. 296.
2. Cândea S., Taina Sfântului Maslu, „Mitropolia Ardealului”, nr. 9-10, 1964, p. 655.
3. Cleopa I., Sfânta Taină a Maslului, „Mitropolia Moldovei”, nr. 10-12, 1982, p. 764.
4. Cosma S., Cuvânt de învățătură despre Taina Sfântului Maslu, „Mitropolia Banatului”, nr. 5-6, 1984, p. 324.
5. Diaconu N., Câți preoți oficiază Sfântul Maslu?, “Mitropolia Banatului”, 1956, nr. 1-3, p. 95.
6. Grosu N., Taina Sfantului Maslu, „Ortodoxia”, nr. 3-4, 1979, p. 553.
7. Lițiu Ghe, Taina vindecării bolnavilor, “Telegraful Român”, 1982, nr. 7-10, p. 5.
8. Manolache A., Taina Sfântului Maslu (Eleoungerea), “Glasul Bisericii”, I988, nr. 6, p. 73.
9. Mihălcescu I., Sfânta Taină a Maslului, „Biserica Ortodoxă Română”, nr. 5, 1928, p. 388.
10. Pricop I., Sfânta Taină a Maslului, „Mitropolia Moldovei”, nr. 1-3, 1977, p. 125.
11. Radu Ghe., Tainele restauratoare (Spovedania și Maslul), „Ortodoxia”, nr. 1-2, 1978, p. 308.
12. Răduna V., Taina Sfântului Maslu în viața creștinului, „Biserica Ortodoxă Română”, nr. 7 – 10, 1989, p. 175.
13. Rizescu I., Taina Sfântului Maslu, “Adevărul Bisericesc”, 1912, nr. 5-6, p. 26.
14.Sava, Pr. Conf. Dr. Viorel, Taina Sfântului Maslu în Romano- Catolicism după Conciliul II Vatican, “Teologie şi Viaţă”, 2000, nr. 1-6, p. 69.
Un comentariu cât un articol
Articolul „Femei de carieră” atrage multe persoane. În mare parte cred că e vorba de femei care nu își găsesc liniștea în pendularea acesta dintre viața de familie și viața profesională.
Redau mai jos un comentariu de la acest articol. Deși poate fi citit foarte bine și acolo, am decis să îl postez separat pentru că mi se pare deosebit: echilibrat, valoros și aproape de duhul ortodox.
Deși ușor exagerat, articolul trage un semnal de alarmă. Dacă ne uităm în jur la modul cum sunt crescuți copiii astăzi, la modul cum se poartă în școală și în societate, ne dăm seama ușor că părinții, și mai ales mama nu s-a ocupat de ei. În ziua de astăzi se pune prea mult accent pe partea materială. Muncă și iar muncă, să avem de toate. Dar la ce ne folosesc banii dacă pierdem mântuirea, dacă pierdem ocazia de a forma oamenii de mâine?!…
În altă ordine de idei, eu cred că locul mamei este acasă, nu la muncă. Așa a rânduit Dumnezeu lucrurile de la început: femeii i-a dat calitatea de Stăpână a casei, datorită firii ei mai afective și doar ea se poate ocupa cel mai bine de acest lucru, iar bărbatului i-a dat să se ocupe de cele materiale, de lucrurile din afara casei, datorită firii lui mai raționale. Rolurile au fost împărțite de Creator după puterea și calitățile fiecăruia, nu așa, la întâmplare.
Am lucrat și eu vreo câțiva ani, și atunci nu aveam copil, dar mă simțeam copleșită. Mi se pare prea obositor și stresant să mergi 8 ore la servici, iar când ajungi acasă, să te apuci iar de treabă. Chiar și în condițiile în care te ajută și soțul la treburile casnice (dacă te ajută), tot este greu să le faci cum trebuie pe amândouă. Iar când vin și copiii, e și mai dificil, deoarece copiii au nevoie de atenție. Abia așteaptă să vii de la servici să vorbești cu ei, să te joci cu ei, nu să te apuci de făcut mâncare, spălat vase etc. Și pe lângă toate astea, când mai ai timp să te reculegi puțin, să îți poți păstra liniștea sufletească, echilibrul emoțional, răbdarea?…
Eu cred că fiecare își stabilește prioritățile prin ceea ce face… Cărui lucru îi dedici mai mult timp, acela este mai important pt tine. Să facem un calcul: dacă o femeie stă 8 ore la serviciu, 1-2 face pe drum, plus 2-3 ore cu treburile casei, 8 ore pentru somn, câte ore mai rămân pentru ea, câte ore mai rămân pt copiii și câte ore mai rămân pt soț?!… Ordinea este aleatorie, căci la fel de importante mi se par toate.
E adevărat că în zilele noastre e greu să trăiești dintr-un singur salariu, dar să nu uităm că Dumnezeu a spus: “Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și toate celelalte se vor adăuga vouă”.
Iertați că m-am întins atât, dar sunt foarte multe de spus pe tema asta, care este atât de actuală…
Spor în toate cele bune!
