Predică la Duminica a 5 – a din Postul Mare (Duminica Sfintei Maria Egipteanca)


Pericopa evanghelică a zilei este pregătitoare pentru Săptămâna Patimilor, pentru timpul plin de tristeţe care aminteşte înfricoşatele suferinţe ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos. La începutul pericopei, Domnul spusese Apostolilor săi : „…Iată, ne suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi predat arhiereilor şi cărturarilor ; şi-L vor osândi la moarte şi-L vor da în mâna păgânilor. Şi-L vor batjocori şi-L vor scuipa şi-L vor biciui şi-L vor omorî, dar după trei zile va învia” (Marcu X, 33—34). Iisus venea dinspre Betania spre Ierusalim pentru sărbătorirea Paştelui, cetate unde se prăznuiau sărbătorile cele mari, acolo fiind templul lui Solomon. Mântuitorul era înconjurat de o imensă mulţime care lăuda pe Dumnezeu deoarece a dăruit poporului ales un „mare proroc”, făcător de minuni. Ajunşi cu toţii pe Muntele Măslinilor, puteau vedea scăldată în lumina soarelui strălucita cetate a Ierusalimului, cea mai renumită dintre cetăţile Ţării Sfinte. Poporul, sosit de la mari depărtări, spre a sărbători Paştele, se bucura văzând sfânta cetate, dar Mântuitorul plângea. Prin atotştiinţa Sa, Iisus prevedea însufleţirea cu care avea să fie întâmpinat la intrarea în Ierusalim (Marcu XI, 10) şi deopotrivă ostilitatea aceleiaşi mulţimi manifestată aibă câteva zile mai târziu (Marcu XV, 14).

Lacrimile Mântuitorului de pe Muntele Măslinilor sugerează durerea  Sa pentru sufletul încărcat de păcate şi lipsit de căinţă, asemănător îndărătniciei cetăţi a Ierusalimului.   Dimpotrivă,   accentuând   necesitatea   căinţei, pericopa evanghelică prezintă o femeie plină de remuşcări pentru păcatele ei care umbla rătăcită plângând pe străzile Ierusalimului. Era Maria Magdalena care, ajungând în faţa lui Iisus, a căzut la picioarele Lui, udându-le cu lacrimi, ştergându-le cu părul ei şi ungându-le cu mir de mult preţ. Mântuitorul a apreciat căinţa femeii, dorind ca ea să .se vestească în   toată   lumea   şi în   toate timpurile,  zicând :  Oriunde  se  va  propovădui Evanghelia, se va spune şi ce a făcut aceasta, spre pomenirea ei”  (Marcu  XIV,  9).  Divinul  Învăţător  subliniază   prin aceste cuvinte,  ce frumoasă şi  bineplăcută  înaintea lui Dumnezeu este căinţa adevărată.

Ce trebuie să facem noi, ca să fim pătrunşi de o asemenea căinţă ? Trebuie să ne cercetăm bine cugetul, să ne dăm seama câte şi cum le-am făcut şi cât de tare am supărat pe Dumnezeu prin păcatele noastre. Numai fiinţele necuvântătoare nu răspund pentru faptele lor ; dimpotrivă, omul fiind creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, înzestrat cu deosebite puteri sufleteşti, trebuie să răspundă pentru toate faptele sale.

Întristarea şi zdrobirea inimii, durerea adâncă pentru păcatele săvârşite exprimă fiinţa căinţei. Sunt puţini creştini pătrunşi de adevărata căinţă. Un dascăl al Bisericii (Fericitul Augustin) scrie : „Mulţi păcătoşi suspină şi eu suspin ; suspin de mila lor, pentru că ei nu suspină cum ar trebui să suspine”. Căinţa, chiar exprimată  prin suspine şi lacrimi devine reală şi  adevărată numai dacă izvorăşte dintr-o mâhnire lăuntrică, profundă şi din ura faţă de păcat. Durerea adâncă şi asumarea păcatului  generează   adevărata   căinţă   creştinească. La moartea unui copil, părinţii sunt nemângâiaţi şi cu inimile sfâşiate de durere, dar când este vorba de păcat, de acel rău care supără pe Dumnezeu şi răpeşte harul Său, atunci sunt puţini cei care manifestă mâhnire reală şi  căinţă adevărată. La o astfel de căinţă ne îndeamnă şi canonul lui Andrei Criteanul, care arată într-o mulţime de pilde din legea veche   şi cea   nouă   că leacul  cel mai  bun pentru bolile sufleteşti  este căinţa. Nu întâmplător Biserica noastră comemorează în aceeaşi duminica şi pe Sf. Maria Egipteanca, cea care printr-o căinţă profundă şi adevărata a spălat mulţimea păcatelor ei, rămânând pentru totdeauna o pildă vie pentru trecerea  unei  foste  păcătoase în  rândul  sfinţilor.  Păcatul — o boală a sufletului — poate fi, deci, înlăturat. Vechii  romani  aveau  printre  templele lor   şi   unul intitulat „templul fericirii”, unde erau aşezate chipurile Sculptate în piatră ale oamenilor celebri. Din rândul lor făcea parte şi Servius Tullius, fiul unei sclave, dar sculptat într-o strălucită mantie, care simboliza haina faptelor sale măreţe, demne de aleşii poporului roman, dincolo de  obârşia sa.Incercând un paralelism, se poate spune că în panteonul creştin al „fericirii veşnice” se află sufletele cele alese, oamenii cei drepţi, printre care şi cei îmbrăcaţi în strălucita mantie a căinţei, cărora li s-a şters păcatul, învrednicindu-se să stea alături de cei drepţi.

Lacrimile fierbinţi ale Mântuitorului şi chemarea sugerată de cuvintele Sale „de câte ori am voit să adun pe fiii tăi, cum adună pasărea puii săi sub aripi, dar n-aţi voit” (Luca XIII, 34) este îndreptată către toţi creştinii din toate timpurile. Să-L urmăm, aşa cum se cuvine unui creştin adevărat, ca să nu zădărnicim prin împietrirea inimilor noastre jertfa Sa supremă pe cruce. Adevărata căinţă după minunatele exemple oferite de atâţia sfinţi ai Bisericii noastre dreptmăritoare, ne poate şterge păcatele, ne poate împăca cu Dumnezeu, făcându-ne fiii aleşi ai Tatălui ceresc.

Sursă text: Pr. Dr. O. Pop

Sursă imagine: aici

Spor în toate cele bune!

This entry was posted in Predici and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

2 Responses to Predică la Duminica a 5 – a din Postul Mare (Duminica Sfintei Maria Egipteanca)

  1. Pingback: Viata Sfintei Maria Egipteanca: text, video și audio | ProsAnthropos

  2. vrinceanu ionel says:

    Felicitari pentru predici,atitudine,deschidere si sinceritate!
    Cu frateasca dragoste preot ionel vrinceanu

Spune ce părere ai

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s